www.energynomics.ro Open in urlscan Pro
2606:4700:3031::ac43:b65c  Public Scan

Form analysis
2 forms found in the DOM

GET https://www.energynomics.ro/

<form role="search" method="get" class="search-form" action="https://www.energynomics.ro/">
  <label>
    <span class="screen-reader-text">Caută...</span>
  </label>
  <input type="search" class="search-field" placeholder="Caută..." value="" name="s">
  <button type="submit" class="search-submit" aria-label="Caută">
    <span class="nv-search-icon-wrap">
      <div class="nv-icon nv-search">
        <svg width="15" height="15" viewBox="0 0 1792 1792" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg">
          <path
            d="M1216 832q0-185-131.5-316.5t-316.5-131.5-316.5 131.5-131.5 316.5 131.5 316.5 316.5 131.5 316.5-131.5 131.5-316.5zm512 832q0 52-38 90t-90 38q-54 0-90-38l-343-342q-179 124-399 124-143 0-273.5-55.5t-225-150-150-225-55.5-273.5 55.5-273.5 150-225 225-150 273.5-55.5 273.5 55.5 225 150 150 225 55.5 273.5q0 220-124 399l343 343q37 37 37 90z">
          </path>
        </svg>
      </div>
    </span>
  </button>
</form>

POST https://www.energynomics.ro/wp-comments-post.php

<form action="https://www.energynomics.ro/wp-comments-post.php" method="post" id="commentform" class="comment-form">
  <p class="comment-notes"><span id="email-notes">Adresa ta de email nu va fi publicată.</span> <span class="required-field-message">Câmpurile obligatorii sunt marcate cu <span class="required">*</span></span></p>
  <p class="comment-form-comment"><label for="comment">Comentariu <span class="required">*</span></label> <textarea autocomplete="new-password" id="fe46c8420a" name="fe46c8420a" cols="45" rows="8" maxlength="65525"
      required="required"></textarea><textarea id="comment" aria-label="hp-comment" aria-hidden="true" name="comment" autocomplete="new-password"
      style="padding:0 !important;clip:rect(1px, 1px, 1px, 1px) !important;position:absolute !important;white-space:nowrap !important;height:1px !important;width:1px !important;overflow:hidden !important;" tabindex="-1"></textarea>
    <script type="rocketlazyloadscript" data-noptimize="">document.getElementById("comment").setAttribute( "id", "aec0aa03a605a4a68dca04f31902702c" );document.getElementById("fe46c8420a").setAttribute( "id", "comment" );</script>
  </p><input name="wpml_language_code" type="hidden" value="ro">
  <p class="comment-form-author"><label for="author">Nume <span class="required">*</span></label> <input id="author" name="author" type="text" value="" size="30" maxlength="245" autocomplete="name" required="required"></p>
  <p class="comment-form-email"><label for="email">Email <span class="required">*</span></label> <input id="email" name="email" type="text" value="" size="30" maxlength="100" aria-describedby="email-notes" autocomplete="email" required="required">
  </p>
  <p class="comment-form-url"><label for="url">Site web</label> <input id="url" name="url" type="text" value="" size="30" maxlength="200" autocomplete="url"></p>
  <p class="form-submit"><input name="submit" type="submit" id="submit" class="submit" value="Publică comentariul"> <input type="hidden" name="comment_post_ID" value="176997" id="comment_post_ID">
    <input type="hidden" name="comment_parent" id="comment_parent" value="0">
  </p>
</form>

Text Content

Sari la conținut
+4 021 230 20 22
office@energynomics.ro
Str. Tudor Ștefan nr. 13, etaj 4, Sector 1, București, 011655
 * Evenimente
 * Profiluri
   
   * Companii
   * Asociații
   * Autorități
   * Profesioniști
 * Despre noi
 * Contact
 * 
 * 

 * Industrii
   
   * Petrol și Gaze
     
     * Consumatori
     * Explorare și producție
     * Procesare
     * Transport
   * Regenerabile
     
     * Biomasă
     * Solar
     * Eolian
   * Electricitate
     
     * Hidro
     * Nuclear
     * Distribuţie
   * Termo
     
     * Cogenerare
     * Încălzire centralizată
     * Minerit
   * Interes general
     
     * Mediu
     * Dezvoltare profesională
     * Macroeconomie
 * Eficiență Energetică
 * SMRs
 * ESG
 * Hidrogen
 * Cogenerare
 * Mobilitate electrică

Caută...


Toggle Navigation

Toggle Navigation
 * Industrii
   
   * Petrol și Gaze
     
     * Consumatori
     * Explorare și producție
     * Procesare
     * Transport
   * Regenerabile
     
     * Biomasă
     * Solar
     * Eolian
   * Electricitate
     
     * Hidro
     * Nuclear
     * Distribuţie
   * Termo
     
     * Cogenerare
     * Încălzire centralizată
     * Minerit
   * Interes general
     
     * Mediu
     * Dezvoltare profesională
     * Macroeconomie
 * Eficiență Energetică
 * SMRs
 * ESG
 * Hidrogen
 * Cogenerare
 * Mobilitate electrică

 * Evenimente
 * Profiluri
   
   * Companii
   * Asociații
   * Autorități
   * Profesioniști
 * Despre noi
 * Contact
 * 
 * 


Acasă » Electricitate » Orice vis e bun – Jozsef Balogh despre cablul de vis
Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria


ORICE VIS E BUN – JOZSEF BALOGH DESPRE CABLUL DE VIS
AZERBAIDJAN-GEORGIA-ROMÂNIA-UNGARIA

20 decembrie 2022
Electricitate
energynomics

Motto

„Un vis pe care îl visezi singur este doar un vis. Un vis pe care îl visăm
împreună este realitate.”

John Lennon

 

Sfârșiturile de săptămână sunt perioade potrivite pentru a visa cu ochii
deschiși, iar sâmbăta trecută președinți și prim-miniștri din Azerbaidjan,
Georgia, România, Ungaria și UE au arătat lumii cum ar loc această activitate în
mod obișnuit solitară. Cu multă pompă, au semnat un acord privind o nouă linie
electrică submarină care ar urma să lege Azerbaidjanul de Ungaria, prin Georgia
și România. Acest scurt articol va scoate în evidență că vorbim despre un
proiect cu adevărat european, într-un singur sens al cuvântului: este un basm în
tradiția lui Andersen, La Fontaine și a fraților Grimm. Ca să mă refer la John
Lennon, nu contează câți politicieni visează împreună, este puțin probabil ca
acest cablu din Azerbaidjan-Ungaria să devină realitate.

Conexiunea de energie electrică propusă din Azerbaidjan în Ungaria ar putea fi
împărțită în cinci etape:

 1. Exportul de energie electrică verde din Azerbaidjan;
 2. Tranzitul prin Georgia;
 3. Tranzitul pe sub Marea Neagră;
 4. Tranzitul prin România și
 5. Electricitate vândută Ungariei

Dintre cei cinci pași, doar unul pare viabil: cablul submarin propus pe o
lungime de 1.000 km ar fi cel mai lung de pe Pământ, dar acesta pare să fie cel
mai puțin problematic lucru. Deocamdată, cablul care leagă Norvegia de Marea
Britanie (North Sea Link) este leader mondial, cu aproximativ 721 de kilometri.
Ar mai adăuga aproximativ 300 de kilometri nu pare a fi o mare provocare
inginerească. Atât de multe parcuri eoliene offshore au fost puse în funcțiune
în Europa în ultimii zece ani încât o ramură specială a ingineriei electrice
este dedicată acum cablurilor submarine – atât experiența, cât și expertiza sunt
disponibile în Uniunea Europeană. A lega plaja georgiană de Constanța este doar
o chestiune de bani – de foarte mulți bani. Estimarea inițială se duce în zona a
8 miliarde de euro. De reținut, conexiunea din Marea Nordului, finalizată în
octombrie 2021, a costat 2 miliarde de euro. E adevărat că cei 300 de kilometri
suplimentari, plus inflația par să tripleze costurile pe kilometru pentru
proiectul de la Marea Neagră. De asemenea, nici proiectul de studiu de
fezabilitate nu este ieftin. Din câte știm, o firmă de consultanță italiană a
fost plătită cu peste 2,5 milioane de euro, iar studiul urmează să fie finalizat
până la sfârșitul anului 2023.

Potențialele probleme și provocări cu privire la celelalte patru puncte pot fi
discutate în trei rubrici:

 1. Practic
 2. Geo-politic
 3. De reglementare

Punctul practic este simplu și nu necesită cunoștințe despre industria
energetică. NU există energie verde în Azerbaidjan. Conform celor mai recente
statistici, aproximativ 2% din toată energia electrică generată în Azerbaidjan
provine din „surse cu emisii scăzute de carbon”; restul este totul din gaz
și/sau petrol. Aparent, există un plan de unire a  forțelor cu Arabia Saudită
(Bloomberg se referă la Acwa Power Co) pentru a construi, într-un mod rapid,
capacități de generare din surse regenerabile (RES) în Azerbaidjan.

Azerbadjan – Ponderea energiei primare provenite din surse cu emisii reduse de
carbon

Presupunând că această frenezie RES are succes, nu este clar cum ar fi separați
electronii „verzi” de electronii „murdari” care provin de la unitățile autohtone
pe gaz/petrol. Electronii urmează regulile fizicii și nu atât codurile de
culoare inventate de om (verde pentru noua linie de electricitate, maro murdar
pentru a rămâne în Azerbaidjan).

Presupunând că există suficientă producție de tip RES în Azerbaidjan și
electronii verzi și-au găsit drumul către cablul de la Marea Neagră, următorul
obstacol ar fi capacitatea transfrontalieră. Georgia tinde să aibă un deficit de
energie electrică și importă electricitate din Azerbaidjan, mai ales în timpul
anotimpurilor/anilor secetoși. Aproximativ 75% din toată energia electrică din
Georgia provine din hidrocentrale sau 75% din întreaga generație lipsește
într-un an secetos, precum 2022. Limita superioară pentru acest import de
energie electrică este capacitatea maximă a punctelor de legătură
transfrontaliere existente. Dacă ar fi disponibilă energie electrică SRE
suplimentară în Azerbaidjan și s-ar construi o capacitate transfrontalieră
suplimentară (două incertitudini), cumpărătorul natural și logic pentru o astfel
de electricitate ar fi Georgia. De ce să transporți electronii în cealaltă parte
a Mării Negre, când Georgia este imediat alături?

Elementele geo-politice țin toate despre așa-numitele „conflicte înghețate” –
regiuni disputate, precum Transnistria în Moldova. Pe teritoriul fostei URSS
există patru zone de conflicte înghețate. Dintre acestea, unul în Azerbaidjan
(Artsakh) și două în Georgia (Abhazia și Osetia de Sud). Ține de Rusia dacă și
când vor fi „decongelate” asemenea conflicte. Principala lecție care vine din
regiunea Donbass a Ucrainei este că Rusia are tendința de a avea probleme cu
controlul unor asemenea lideri locali, odată ce un conflict a fost „dezghețat”.
Ar fi nevoie de o ediție specială a bancherilor de investiții care să împrumute
miliarde de euro unui proiect care implică două țări din fosta URSS cu trei zone
de conflicte înghețate, care s-ar putea transforma în scurt timp într-un
dezastru de tip Ucraina v2.1.

În fine, problema de reglementare este specifică frontierei româno-ungare. UE a
sprijinit (unii spun, chiar a forțat) ideea de cuplare a piețelor din Europa
Centrală în ultimii câțiva ani. Ungaria s-a alăturat regimului de cuplare a
pieței Cehia-Slovacia în 2012, iar România a intrat relativ târziu în acest
spectacol, în 2014. Promisiunea din partea UE și a burselor de energie electrică
relevante (HUPX și OPCOM) a fost că prin cuplarea piețelor va fi promovată
concurența efectivă, va crește lichiditatea și va fi permisă utilizarea cea mai
eficientă a capacităților limitate de transport transfrontalier din Europa. Deși
există puține (sau deloc) dovezi care să susțină oricare dintre afirmațiile de
mai sus (de fapt, valoarea tranzacționată la HUPX este în scădere), UE a împins
această idee de cuplare a pieței la un nou nivel. Ungaria și România s-au
alăturat SDAC (Single Day-ahead Coupling) în iunie 2021. Ce legătură are cu
cablul propus din Azerbaidjan în Ungaria? Chiar dacă Azerbaidjanul ar construi
noi capacități de generare din surse regenerabile și chiar dacă blocajul de la
granița cu Georgia ar fi rezolvat, algoritmul SDAC ar decide cu o zi înainte
dacă electronii azeri presupus verzi merg în Ungaria sau rămân în România. Dacă
dezvoltatorii de proiecte ar dori să rezerve o capacitate lunară sau anuală
pentru a evita această problemă tehnică a SDAC, ei vor observa că opțiunile
financiare sunt disponibile doar de la JAO (Oficiul Comun de Alocare – platforma
principală de licitație transfrontalieră a UE). Nu este posibilă rezervarea
drepturilor de transmisie fizică din România către Ungaria, începând cu iulie
2022. Pe scurt, un cablu fizic ar putea fi construit din Azerbaidjan către
Ungaria, prin România, dar sub regimul SDAC nu există nicio garanție că
electronii azeri vor ajunge vreodată în Ungaria.

Am menționat în prima parte a acestui text că povestea cablului electric dintre
Azerbaidjan și Ungaria se citește ca un basm european clasic. Este o poveste
tristă despre un proiect în mai multe țări, care ar fi trebuit să fie respins ca
un „vis lucid” încă din faza incipientă de planificare. Cu toate acestea, ca
orice basm european bun, propoziția finală de aici ar trebui să fie „… Și au
trăit fericiți până la adânci bătrâneți”.

 

Despre autor Jozsef Balogh este senior business developer la Axpo Solutions,
Elveția, concentrându-se pe oportunitățile din Europa Centrală și Ucraina în
domeniul energiei electrice, al gazelor și al CO2.  A activat în industria
energetică din Europa Centrală în diferite roluri începând din 1992.  A fost
activ în special în Ucraina și Ungaria.

Etichete:Azerbaidjancablu submarin Azerbaidjan-UngariaEnergyEUGeorgiaJozsef
BaloghMarea NeagraRomâniaUngaria


2 COMENTARII LA „ORICE VIS E BUN – JOZSEF BALOGH DESPRE CABLUL DE VIS
AZERBAIDJAN-GEORGIA-ROMÂNIA-UNGARIA”

 1. Dan Poroineanu 20 decembrie 2022 la 14:38
    
    Cu bani gratis orice proiect e viabil. Fonduri UE.
    Ungaria poate rezerva tranzit prin Romania blocand orice export romanesc.
    2500MW cap. de export si incarcand SEN la max.
    Evident ca electricitatea de la azeri e din gaz. O diferenta de pret de
    50EUR/MWh, Ungaria- Azerbaidjan, însemna 1 miliard de euro pe an.
    Cred ca e o țeapă dată României si Orbàn s-a mai socializat și el puțin, cā
    prea îl ocolesc toti.
    
    Răspunde
 2. Florian Stamatescu 20 decembrie 2022 la 16:50
    
    La așa costuri ( multe miliarde de euro ) cu transportul „electronilor” din
    Azerbaidjan de ce nu se construiesc – cu mai puțini bani – capacități de
    producție comparabile sau chiar mai mari în Romania și Ungaria ?
    La pierderile de curent prin rezistența electrică a cablurilor la așa
    lungime s-a gândit cineva ? … plus întreținerea ?
    Eu m-aș gândi la amplasarea de turbine eoliene pe tot litoralul românesc
    (teren este din belșug, vântul bate tot timpul … ) …. la o fabrică de
    turbine în Romania …. etc ….
    În fine … eu sunt siguri că sunt și alte soluții mult mai bune ….
    
    Răspunde


LASĂ UN RĂSPUNS ANULEAZĂ RĂSPUNSUL

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Comentariu *

Nume *

Email *

Site web



anteriorGermania: Regenerabilele au furnizat 47% din energia folosită în 2022
următorPMB împrumută 500 mil. lei de la UniCredit pentru achitarea datoriilor
din termie

Articole similare

 * Adrian Borotea: România are nevoie de o legislație îmbunătățită şi
   predictibilă pentru a atrage investitorii
 * În România există peste 40,000 de prosumatori, ANRE estimează 100,000 până la
   finalul anului
 * Jozsef Balogh: 1.660 de zile care au zguduit lumea



Newsletter energynomics.ro




DESPRE NOI

Platforma de comunicare Energynomics este cel mai complex proiect editorial
dedicat în exclusivitate industriei energetice din
România. Reunește site-ul, revista tipărită trimestrial și o serie extinsă de
evenimente proprii.

Energynomics este acum un nume
solid în industria energetică din România, o referință pentru toată lumea.

Varinia Radu
Founding Partner & CEO


ECHIPA

Abonează-te

Ediția 37 Numărul IV: Iarna 2022

  Cu participarea: Gabriel Andronache, Transelectrica * Ion Sterian, Transgaz *
Volker Raffel, E.On Romania * Franck Neel, OMV Petrom * Mihaela Suciu, DEER *
Petru Rușeț, Siemens Energy * Dumitru Chiriță, ANRE * Sebastian Metz, AHK
Romania * Gerd Bommer, Advantage Austria Autor: Gabriel AvăcărițeiJurnalist
experimentat atât în mass-media tradiționale, cât și în cele… 

Citește mai mult »Ediția 37 Numărul IV: Iarna 2022





Un proiect


Strada Tudor Ștefan nr. 13, Etaj 4,
Sector 1, București, 011655
office@energynomics.ro

© 2023 copyright Energynomics

 * 
 * 
 * 
 * 
 *