www.vice.com Open in urlscan Pro
151.101.66.133  Public Scan

Form analysis
2 forms found in the DOM

<form><label class="sr-only" for="search-bar__input">Input for searching articles, videos, shows</label><input type="text" id="search-bar__input" role="searchbox" value="" placeholder="Cauta articole, videoclipuri, spectacole" required=""><button
    type="submit" role="button" aria-label="Search" class="nav-bar__search-bar__button"><svg width="16" height="16" viewBox="0 0 16 16" fill="none" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg">
      <path fill-rule="evenodd" clip-rule="evenodd"
        d="M6.55892 10.7328C8.86408 10.7328 10.7328 8.86408 10.7328 6.55892C10.7328 4.25376 8.86408 2.38506 6.55892 2.38506C4.25376 2.38506 2.38506 4.25376 2.38506 6.55892C2.38506 8.86408 4.25376 10.7328 6.55892 10.7328ZM6.55892 13.1178C10.1813 13.1178 13.1178 10.1813 13.1178 6.55892C13.1178 2.93653 10.1813 0 6.55892 0C2.93653 0 0 2.93653 0 6.55892C0 10.1813 2.93653 13.1178 6.55892 13.1178Z"
        fill="white"></path>
      <path fill-rule="evenodd" clip-rule="evenodd" d="M14.5219 15.9015C14.3906 16.0328 14.1777 16.0328 14.0464 15.9015L9.18249 11.0376L11.0376 9.18249L15.9015 14.0464C16.0328 14.1777 16.0328 14.3906 15.9015 14.5219L14.5219 15.9015Z" fill="white">
      </path>
    </svg></button></form>

<form class="article-newsletter-signup__form"><input type="email" name="email" id="email" class="article-newsletter-signup__input" placeholder="Adresa ta de e-mail" value=""><label class="user-newsletter__form__label" for="email">Your Email:</label>
  <button class="article-newsletter-signup__submit" type="submit">Abonează-te</button></form>

Text Content

Publicitate


+ Română


VICE
 * Citește VICE
 * Money Stories
 * Știri
 * Locale
 * Allout FactZ by Samsung
 * Filme
 * Opinie

VICE
 * 
 * 
 * 

 * Citește VICE
 * Money Stories

Input for searching articles, videos, shows
 * 
 * 
 * 
 * 

 * Știri
 * Locale
 * Allout FactZ by Samsung
 * Filme
 * Opinie

 * Despre noi — VICE România
 * Scrie la VICE
 * Joburi
 * Partner
 * Politica de confidențialitate VICE Media
 * Termeni și condiții
 * 

© 2024 VICE MEDIA GROUP



SUPRADOZE ÎN SCĂRI DE BLOC ȘI TRAFIC DE DROGURI LA OBREGIA ÎN ANII 2000


Nimeni nu venea cu droguri la vizită, la spital, ci erau aduse de bolnavii
internați.

MM
de Mihnea Mihalache-Fiastru
27.1.20
 * Share
 * Tweet
 * Snap

Fotografie de Tudor Borduz

DIN BUCUREȘTI

Aici găsești proză documentară despre subiectele underground ale Capitalei.
See More →

Mihnea scrie în VICE proză documentară despre Capitală. Are deja la activ un
volum despre Bucureștiul anilor 90 și 2000, cartea Expres (Curtea Veche, 2019).
Urmărește-l în rubrica #dinbucurești, de două ori pe lună.


17 OCTOMBRIE 2001

Primul val de consumatori de heroină din București a fost la jumătatea anilor
’90, când mai mulți arabi au adus, alături de hașiș, marfă în Regie, zona în
care au apărut primele locuri în care se vindea. Se dădea la plic, iar primul
preț a fost de 30 de mii de lei vechi și găseai în discotecile R2 și R3, înainte
de a se numi Maxx și Dumars. Prin 1997, 1998 a început să pătrundă și în
cartiere, tot la plic, la 75 de mii de lei vechi. În zona Vitan-Dristor a apărut
prima dată în Moară, o zonă de câteva străzi de case între intersecția de la
Bobocica și podul de la târgul de pe Vitan Bârzești.

Prima dată am auzit de heroină în realitate, nu în vreun film la video, de la
Ana, prin 1994-1995. Ana avea vreo 17 ani și bunicii ei locuiau într-o vilă de
lângă școala 97, pe unde stăteau și bunicii mei și ne știam de acolo, de la
joacă, de când eram mici. Fiind mai mare ca mine, a intrat într-un anturaj cu
alții și mai mari, care erau deja la facultate și cărora la momentul respectiv
li se spunea „rockeri”, cu geci de piele, jeanși tăiați, toate clișeele.

Publicitate


Ana s-a luat cu ăia la marfă și au început să tragă prin scările vilelor cu două
sau trei nivele prin care locuiam cu bunicii noștri. „Traseul” de tras heroină a
fost mereu același, la început la țigară, apoi la seringă. Unii mai aveau și
etape intermediare la folie și câțiva chiar și pe nas, dar pe nas era prostie,
pentru că se pierdea mult. Heroina, când intră în contact cu mucoasa, se face ca
un clei din care pătrunde destul de puțin ca să te ia, mare parte rămâne acolo
în nas și o sufli și câteva zile după ce ai tras.

Din București


POVESTEA LUI MARGA, CEL MAI CUNOSCUT DEALER BUCUREȘTEAN DE HEROINĂ AL ANILOR
2000

Mihnea Mihalache-Fiastru
17.4.19



Ca în toate domeniile, românii nu știau mai nimic despre droguri în anii ’90 și
începutul anilor 2000. Am învățat din mers, datorită unei generații de
scarificiu, din care acum nu a mai rămas mare lucru:

- De unde să știm noi, abia terminasem cu Ceaușescu, habar n-aveam?!, povesteam
cu un prieten în urmă cu niște zile.

Nici cultura în care trăiam și nici informațiile pe care le primeam din media
din străinătate sau din filme nu au fost în sprijinul nostru. Printre altele, de
exemplu, cu toții am crezut la un moment dat că dependența de heroină era un
mit. Din presă și din filme aflam că cine trăgea o singură dată devenea
dependent și noi am observat că nu se întâmpla asta. Am tras o dată, de două
ori, o lună de zile în fiecare zi, două luni și nu se întâmpla nimic. Am crezut
că dependența era un construct care să țină lumea departe de droguri. Nu ne-a
spus nimeni că dependența era un proces, că se ajunge la ea, că nu te trezești
într-o dimineață cu sevraj, ci că acesta se construiește ca o plasă în jurul
consumatorului care, la un moment dat, pe nesimțite, începe să îl strângă.

Publicitate

High hui


NIȘTE HEROINOMANI CARE AU SUPRAVIEȚUIT SUPRADOZEI ÎȚI SPUN CUM E VIAȚA LA LIMITA
MORȚII

Max Daly
9.1.17


La fel a fost și cu supradoza. Cu toții credeam că supradoza se întâmplă când
cineva își face prea multă marfă și că se putea evita, dacă ne făceam atât cât
știam că duceam. Normal că nimeni nu era nebun să-și facă mai mult decât știa că
poate, dar marfa nu era întotdeauna aceeași.

Se mai întâmpla ca unii să-și facă în combinație cu unele medicamente pe care le
luaseră înainte sau după mult alcool și asta i-a dus la stop respirator. Niște
accidente la care, cumva, se putea ajunge.

Prima supradoză de care am auzit a făcut-o un „rocker” din gașca Anei la bunicii
mei în scara blocului, la jumătatea anilor ’90. Ăia cu care era s-au speriat
când au văzut că i se făcea rău, au fugit și l-au lăsat acolo. Se întâmpla
într-o primăvară la prânz când lumea din vilă, majoritatea mai în vârstă, se
odihnea. Când a ieșit din apartamentul lui de la parter, domnul Focșa, care avea
o Dacie 1310 albă la care meșterea toată ziua, l-a găsit mort pe scări, la
parter.

A venit poliția, mă rog, pe Ana a făcut-o dispărută bunică-su, care fusese nu
știu ce general la interne pe vremea lui Ceaușescu și a scăpat. N-am mai văzut-o
de atunci, nici nu am mai auzit ceva despre ea. S-a zvonit, la un moment dat, că
ar fi rămas traumatizată în urma evenimentului și că stătea baricadată în casă.

Din București


ÎNCEPUTUL CRIZEI DE HEROINĂ DIN BUCUREȘTI, CARE A MARCAT O GENERAȚIE ȘI A DURAT
CÂTEVA ZILE

Mihnea Mihalache-Fiastru
28.5.19


Al doilea mare val de heroină, când a devenit mainstream prin cartiere, a fost
de prin 1999 și până în 2002-2003. Atunci, autoritățile au fost obligate să se
organizeze în sensul tratamentului, nu neapărat și a prevenției consumului. Au
apărut primele teste antidrog la spitalul Obregia și s-a organizat secția pentru
toxicomani care e și acum în același corp. S-a introdus tratamentul cu substitut
opiaceu (metadonă) și se încercau primele variante de tratament fără substitut.

Publicitate


Doza la plic s-a transformat în doză la folie din plastic, care a ajuns repede
cunoscută ca „bilă” și care costa între 80 de mii de lei vechi și 150 de mii de
lei vechi. Un test anti-drog costa 150 de mii de lei vechi pentru cei care nu
erau internați. În secțiunea din Obregia erau 20 sau 25 de paturi, iar corpul
era împrejmuit de gard. Între gard și clădire, doi câini ciobănești germani
dădeau ture și lăsau să se înțelegea că ar fi fost antrenați să detecteze
drogurile.

La gard se adunau tot timpul rude și familiile celor internați, care strigau din
afară la pacienții internați și tot timpul erau niște dialoguri urlate care se
suprapuneau într-un zgomot general din care nu se înțelegea mare lucru.

- Ăștia sunt adunați aici de 20 de ani, nu s-a schimbat nimic!, vorbim în timp
ce traversăm curtea spitalului Obregia.

În continuare corpul pentru consumatorii de droguri e încercuit de rude ale
celor internați. Doar câinii au dispărut.

În octombrie 2001, numarul dependenților de heroina internați la clinica de
toxicologie a spitalului Nicolae Obregia a crescut semnificativ. Fotografie de
Alexandru Ichim, Mediafax Foto

În scurt timp, în 2000, a apărut și prima metodă de a aduce droguri pe secție.
Câinii erau inutili, nimeni nu venea cu droguri la vizită, ci erau aduse de
bolnavii internați.

Era mult mai ușor să faci bani din droguri în spital decât afară. Doar un pic
mai riscant. Dealerii veneau drogați la spital, făceau testul antidrog care
ieșea pozitiv și se internau. Pungile cu bile le aveau ascunse prin căptușelile
hainelor de pe ei, intrau în spital ca bolnavi și, odată ajunși înăuntru, le
vindeau la prețuri cu mult mai mari decât pe străzi.

Publicitate


Primii internați în secția de la Obregia au fost consumatorii primei generații
de la jumătatea anilor ’90, pe care nu i-a distrus altceva decât dependența și
heroina care la momentul respectiv era de o calitate foarte bună, iar dozele
mari. Sevrajul era foarte puternic, iar până atunci nu fuseseră metode de
tratament de la stat, fiecare o făcea așa cum putea și cel mai des deloc.
Consumatorii își tratau dependența tot cu heroină. Se trăgea altfel decât se
trage astăzi, mult mai des și mai mult, de câte patru sau cinci ori pe zi, erau
unii care trăgeau și un gram pe zi, adică vreo șapte sau opt bile mari.

Pentru că au îndurat sevraje grele și au tras mult, cei care au venit la spital
bolnavi în 2000-2001 sufereau de afecțiuni cardiovasculare. În primăvara lui
2001 l-am văzut în spital pe unu’ pe care îl știam din liceul Caragiale, care
era imobilizat la pat și căruia îi bătea inima cu ajutorul unui simulator
cardiac. Cu toate astea, medicii spuneau despre el că a ajuns prea târziu, că
era într-o comă profundă din care nu își mai revenea și că nu le mai rămăsese
altceva de făcut decât să aștepte ca să moară.

High hui


AM FOST ÎN CENTRELE UNDE BUCUREȘTENII SE LUPTĂ CU HEROINA

Andrada Lăutaru
30.9.15


În 2000 și 2001, cazurile de hepatită C și de HIV în rândurile consumatorilor
reprezentau o minoritate nesemnificativă, care suferea de aceste afecțiuni din
alte circumstanțe, fără legătură cu consumul de heroină. Acestea boli s-au
răspândit printre consumatori odată cu valurile de legale, mai târziu, în jurul
anului 2010. În 2001, cazurile de HIV printre consumatorii de droguri însemnau
doar trei la sută din totalitatea celor infectați care, în cea mai mare parte,
erau bolnavi congenitali încă de pe vremea lui Ceaușescu.

Publicitate


Testul de depistare a substanțelor din corp se făcea prin recoltarea de probe de
urină și avea rezultate dintre cele mai diverse și ciudate, la fel cum se
întâmplă și în prezent. Poți să ieși pozitiv la barbiturice sau la opiacee sau
la altele, din te miri ce substanțe despre care știi sau habar n-ai că au ajuns
la tine în corp. Unele provin de la diferite medicamente pe care le-ai urmat
fără legătură cu drogurile, de care nu știai că, în anumite procente, conțin
substanțe asociate cu cele interzise. Sau chiar din mâncare, diferiți aditivi
sau procese la care alimentele au fost expuse și din care a rezultat în corp
prezența unor substanțe aflate pe lista celor interzise. Altfel spus, în fața
unui test de depistare a drogurilor în corp nimeni nu e imun și rezultatul
rămâne deschis indiferent dacă respectivul a consumat cu adevărat droguri sau
nu.

Am fost de mai multe ori la astfel de teste în perioada aia. Nici părinții
noștri nu știau cum să abordeze problema, în cazul în care copilul lor era
consumator. Ai mei găseau seringi prin casă și îmi vedeau semnele de pe mâini,
dar nu știau ce aveau de făcut. Pe alții îi băteau părinții și îi legau în casă.
La un moment dat, ai mei au aflat de aceste teste de la Obregia. Mă duceam la
test cu maică-mea și cum mergeam, la fel ne întorceam, indiferent de rezultat,
pentru că ai mei nu știau ce să facă cu mine. Nu a fost nicio diferență, până
când am decis eu să renunț și am dat instrucțiuni clare acasă despre cum și ce
trebuie să facă părinții.

Publicitate


Printre primele dăți când m-am dus la test, am luat de la un prieten urina
câinelui său. Am turnat-o într-o sticluță pe care am băgat-o în buzunar. Era în
2000. Acolo, un asistent mi-a dat un păhărel pentru analize de urină de unică
folosință și o cheie de la o toaleta de lângă laboratorul de test de la Obregia,
unde se recoltau probele. Am intrat în toaletă, am scos sticluța din buzunar, am
vărsat urina în paharul de test, pe care apoi l-am încălzit de la distanță cu
bricheta, cât să rămână niște urme de vapori pe pereții din interiorul
recipientului. Am ieșit, am predat proba, după jumătate de oră au ieșit
analizele ale căror rezultate erau cu mult mai grave decât realitatea. Dacă în
mod normal eu aș fi ieșit pozitiv la opiacee, ceea ce și consumam, heroină, în
urma analizei urinei acelui câine a rezultat că se consumaseră amfetamine,
barbiturice și opiacee.

O prostie, poate nu știau să facă testul sau să-l interpreteze, nu știu.

Altădată am dus urina unui prieten de la bloc care nu trăgea și, la fel, a ieșit
pozitiv la nu știu câte clase de droguri. Ai mei se speriau și mai rău decât era
cazul.

După aceea am renunțat la a mai falsifica testul, pentru că îmi era clar că nu
avea niciun sens. Am început să mă duc la test drogat, nu îmi mai păsa. Mă
trezeam, trăgeam și apoi plecam cu maică-mea la test. Odată a ieșit clar
substanță opiacee, era bifată pe buletinul de analize, iar asistenta i-a spus
maică-mii că am fumat marijuana, deși sub căsuța de opiacee era clasa THC unde
nu era marcat nimic.

Publicitate


Testele astea nu aveau aproape nicio valoare.

Din București


POVESTEA CELEI MAI MARI COZI PENTRU HEROINĂ PE CARE A VĂZUT-O O SCARĂ DE BLOC
DIN BUCUREȘTI

Mihnea Mihalache-Fiastru
16.12.19


În cele din urmă, când am decis să mă las, în toamna lui 2001, am refuzat
internarea și tratamentul cu substitut. Cumva, asta a fost și sugestia medicului
de la Obregia, să încerc varianta mai dură și dacă nu rezist, trecem pe
metadonă. Viața de dependent este, înainte de toate, obositoare și te limitează.
Tot timpul ești pe drumuri după droguri, nu puteam pleca din țară. În plus, eram
și foarte tânăr, atunci totul părea înainte, că viața abia urmează.

Mi-a dat Diazepam și Clonidină, care să îmi mențină valorile tensiunii arteriale
în limite normale și să nu îmi crească din cauza sevrajului și m-a trimis acasă.

Tratamentul meu a costat 50 de mii de lei vechi și cu el am reușit să depășesc
sevrajul de câteva zile, după care a început să fie mai ușor fizic.

Se spune că sevrajul fizic durează 72 de ore. Nu am ajuns vreodată să suport
atâtea ore fără vreun medicament, cel mai mult am rezistat în jur de 50. Răul și
durerile sunt cam aceleași pentru toți consumatorii și au legătură cu
circulația, amețelile puternice, transpirația, durerile intramusculare,
secrețiile mucoasei nazale și lacrimale, durerile osoase, de spate, de picioare.
Pe mine nu mă durea spatele, nici nu transpiram, nici nu aveam secreții, însă
eram foarte amețit și aveam dureri de picioare. Combinația de Diazepam cu
Clonidină a fost, pentru mine, una bună, în sensul că sevrajul a fost diminuat
considerabil prin scăderea tensiunii arteriale, ba chiar am și putut să dorm și
astfel au trecut mai ușor decât m-aș fi așteptat primele 72 de ore.

Însă acesta nu e decât un mic început în depășirea dependenței.

Va urma

> Editor: Ioana Moldoveanu


Tagged:Din BucureștiLocalesevrajsupradozetrafic de droguri la obregiadroguri
anii 2000


VICII X DELICII

Your Email: Abonează-te
Prin abonarea la newsletter-ul VICE confirmi că ești de acord să primești mesaje
de la VICE care pot include uneori reclame sau conținut sponsorizat.



MAI


MULTE ARTICOLE SIMILARE

 * Opinie
   
   
   POVEȘTILE ASTEA HORROR DE CRĂCIUN TE FAC SĂ APRECIEZI MAI MULT SĂRBĂTORILE CU
   FAMILIA TA
   
   Când îi vezi pe ai tăi făcând sex oral în dimineața de Crăciun, magia
   sărbătorilor capătă noi valențe.
   
   Serena Smith
   4.12.23
   
 * Știri
   
   
   CUM FACEM SĂ NU MAI CADĂ TENCUIALA PESTE NOI ÎN ROMÂNIA
   
   Atenție NU cade tencuiala este o campanie a BICO, cel mai mare producător
   local de armături din fibră de sticlă pentru fațade, care ne încurajează să
   facem împreună harta clădirilor însemnate cu „Atenție! Cade tencuiala!".
   
   Mihai Popescu
   4.12.23
   
 * Mâncare · Bucătărie românească și internațională
   
   
   CE NAIBA E AMUSE-BOUCHE ȘI DE CE NU ÎL GĂSEȘTI DEJA ÎN ORICE LOCAL?
   
   Reevaluarea artei din aperitivul original.
   
   Eliza Dumais
   4.12.23
   
 * Știri
   
   
   CE A ÎNSEMNAT VICE ROMÂNIA PENTRU NOI
   
   Din păcate, VICE România se închide.
   
   VICE România
   30.11.23
   
 * Cultură
   
   
   9 OAMENI CARE AU SCHIMBAT CURSUL ISTORIEI PRIN ARTA LOR
   
   De unii ai auzit și i-ai trecut cu vederea, iar alții ți-au mers direct la
   suflet prin ceea ce au creat.
   
   VICE România
   29.11.23
   

Publicitate





0


MAI


MULTE DE LA VICE

 * Artă
   
   
   7 CREAȚII ARTISTICE ȘI ARTIȘTI CARE AU INSPIRAT LA RÂNDUL LOR ALTE DEMERSURI
   ARTISTICE
   
   Orice formă de artă a fost deja experimentată, într-o versiune sau altă, la
   un moment dat, de cineva.
   
   VICE România
   29.11.23
   
 * Tech
   
   
   CUM POȚI SĂ TRANSFORMI DESENELE TALE DE CRĂCIUN ÎN CADOURI PENTRU COPIII CARE
   AU NEVOIE DE ELE
   
   Campania Samsung „Aprinde magia sărbătorilor cu Galaxy” te lasă să vezi cum
   se îmbină tehnologia imersivă de ultimă generație cu magia Crăciunului.
   
   Mihai Popescu
   29.11.23
   
 * Stiinta
   
   
   ARHEOLOGII AU DESCOPERIT APROAPE DE ROMÂNIA O SOCIETATE PREISTORICĂ COMPLEXĂ
   CARE RESCRIE ISTORIA
   
   Oamenii preistorici din Europa Centrală n-au dispărut după ce ordinea lor
   socială s-a prăbușit în 1600 î.Hr., ci s-au răspândit și au prosperat.
   
   Jordan Pearson
   29.11.23
   
 * Cultură
   
   
   AM VORBIT CU VALERIU DESPRE LEGĂTURA ÎNTRE NOPȚILE DE CLUBBING ȘI RITUALURILE
   DIN PREISTORIE
   
   Sunt momente în care am putea spune, pe bună dreptate, că am fost trăiți de
   experiențele noastre. Valeriu Cătălineanu le cuprinde în creațiile sale
   artistice și face o punte între generații de azi și din preistorie.
   
   VICE România
   28.11.23
   
 * Sex
   
   
   1 DIN 5 OAMENI ÎȘI VERIFICĂ TELEFONUL ÎN TIMPUL SEXULUI – DA, STUDIUL ĂSTA E
   PE BUNE
   
   „Oamenii își verifică telefoanele de peste o sută de ori pe zi și sunt mai
   intimi cu acest device decât cu partenerul lor.”
   
   Eloise Hendy
   28.11.23
   
 * Festivaluri·România·Străinătate
   
   
   POVEȘTILE DE LA SUMMER WELL CARE ÎȚI FAC DEJA POFTĂ DE URMĂTOAREA VARĂ ȘI DE
   FESTIVAL
   
   Pare atât de departe vara, nu? Cu zilele lungi, cu vremea bună, cu un city
   break neplanificat și chiar cu experiența unui festival. Ai nimerit bine
   pentru pachetul ăsta cu clipuri de la Summer Well.
   
   VICE România
   28.11.23
   

Publicitate





 * Despre noi — VICE România
 * Scrie la VICE
 * Joburi
 * Partner
 * Politica de confidențialitate VICE Media
 * Termeni și condiții
 * 

© 2024 VICE MEDIA GROUP